„Modificările Hotărârii de Guvern nr. 21/2023 privind acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina și noua schemă de acordare a asistenței financiare monetare acestora sunt chestiuni care vizează nemijlocit activitatea noastră de sprijinire a refugiaților din țara vecină, care locuiesc temporar în Republica Moldova”, susține Valentina Ghenciu, managerul proiectului Răspuns la criza refugiaților din Ucraina, implementat de Lumos Foundation în țara noastră. Subiectele respective, dar și alte aspecte legate de implementarea Planului Național de răspuns la situația refugiaților (RRP) 2024, au fost puse în discuție la ultima ședință a Comisiei de coordonare a activităților în domeniul migrației și azilului.
La evenimentul prezidat de către Jana Costachi, Secretar de Stat al MAI, care este și Președinta Comisiei, au participat reprezentanta Agenției ONU pentru Refugiați în Republica Moldova, Francesca Bonelli, reprezentanți ai Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), ai instituțiilor guvernamentale și de stat, precum și ONG-urilor partenere UNHCR, inclusiv Lumos Foundation Moldova, care nemijlocit implementează activitățile incluse în RRP 2024.
În deschiderea ședinței, dna J. Costachi a menționat că pentru realizarea cu succes a angajamentelor Guvernului trasate în Planul Național de răspuns la situația refugiaților este nevoie de implicarea constructivă a întregii societăți, astfel încât țara să poată oferi siguranță și condiții optime de trai celor care aleg să locuiască pe teritoriul Republicii Moldova. „Integrarea străinilor reprezintă una din componentele-cheie ale politicilor naționale în domeniul migrației”, a specificat Secretarul de Stat.
În context, dna Francesca Bonelli a subliniat că efortul Republicii Moldova depus pentru sprijinirea de urgență a refugiaților a câștigat admirația întregii lumi. Cu toate acestea, e timpul să se treacă de la intervențiile din fază de urgență laincluderea refugiaților în sistemele naționale: de învățământ, de sănătate, de asistență socială, precum și în piața muncii. „În acest context eficiența cooperării și coordonării activităților este primordială, asigurând utilizarea rațională a resurselor și sporind impactul colectiv”, a specificat Reprezentanta UNHCR în Republica Moldova.
Un pas important în vederea includerii plenare a persoanelor strămutate în viața și societatea țării noastre îl constituie obținerea statutului legal. În acest context, participanții au discutat despre rezultatele implementării HG nr. 21/2023 privind acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina, reușitele și provocările în acest sens. „Unul dintre impedimentele majore în calea obținerii statutului de protecție temporară îl constituia interdicția de a se afla în afara teritoriului Republicii Moldova o perioadă cumulativă mai mare de 45 zile”, ne-a mărturisit dna Valentina Ghenciu. Odată cu noile modificări, această prevedere a fost exclusă, ceea ce va oferi solicitanților de protecție temporară o mai mare flexibilitate. Mulți dintre refugiați mai au rude, care, din varii motive, au decis să nu părăsească teritoriul Ucrainei și pentru a le vizita, ei ar avea nevoie să fie în afara țări noastre pentru perioade mai mari decât acest minim de 45 zile. Eliminarea acestei prevederi ar stimula ca numărul de solicitanți să crească. „Dat fiind că asistența financiară monetară pentru refugiați urmează a fi oferită în exclusivitate celor care dispun de statul legal de ședere în țara noastră, această modificare simplifică mult procedura și va permite persoanelor strămutate din Ucraina să continue să beneficieze de acest sprijin”, a subliniat managerul de proiect Lumos Foundation Moldova. În plus, potrivit noilor modificări, deținătorii statutului de protecție temporară vor avea acces gratuit la asistență medicală primară și examen medical specializat, suplimentar la asistența medicală de urgență de care au beneficiat anterior.
O altă schimbare care va afecta un număr mare de refugiați din Ucraina este și faptul că persoanele strămutate din țara vecină care sunt și cetățeni ai Republicii Moldova nu vor mai avea dreptul legal la ajutor financiar oferit de UNHCR. „Nu cred că este o decizie chiar potrivită”, susține dna V. Ghenciu. „Majoritatea acestor cetățeni au fost plecați din Republica Moldova de ani de zile, au pierdut, practic, orice legătură cu acest stat în sens că se stabilise cu familiile în Ucraina, munceau, creșteau copiii, erau incluși și beneficiau de toate serviciile existente acolo și sunt, de facto, cetățeni ucraineni, doar că rămân și posesori de acte de identitate naționale emise de țara noastră”, a menționat ea. „Și cred că ar fi bine de găsit o soluție pentru continuarea sprijinirii și acestor refugiați”, a subliniat V. Ghenciu.
Ședința Comisiei de coordonare a activităților în domeniul migrației și azilului a fost organizată de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) al Republicii Moldova, în parteneriat cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR).
Comisia reprezintă un organ consultativ permanent, creat în scopul monitorizării și coordonării activităților în domeniul migrației, azilului, apatridiei și integrării străinilor în Republica Moldova, precum și al aplicării unitare și coerente a politicilor guvernamentale relevante în acest domeniu.
*Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Migrațiune, în perioada 1 martie 2023 – 12 februarie 2024, în sistemul informațional al IGM privind protecția temporară s-au preînregistrat în total 44 509 persoane. Pentru 34 745 dintre aceștia, inclusiv 10 260 minori, au fost eliberate buletine de identitate ale beneficiarilor de protecție temporară.